OSOS, -OASĂ, osoși, -oase, adj. 1. De oase, privitor la oase, asemănător cu oasele. Sistem osos. Carapace osoasă. 2. Cu oase mari, ieșite în relief; ciolănos; p. ext. uscățiv, slab. Bătrînul tăcu, răsucind între degetele osoase o ață de nasture. C. PETRESCU, A. 335. Rață s-a minunat de chipul lung și osos al lui Izidor. SAHIA, N. 76. Voinicul e osos, Cum te prinde, cum pici jos. ANT. LIT. POP. I 323.