Definiția cu ID-ul 416754:
Arhaisme și regionalisme
orta-cușac, orta-cușaci, s.n. și m. (înv.) 1. brâu de păr putat de baltagii. 2. slujitor la curtea domnească; edecliu.
orta-cușac, orta-cușaci, s.n. și m. (înv.) 1. brâu de păr putat de baltagii. 2. slujitor la curtea domnească; edecliu.