O definiție pentru orizontalism


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

orizontalísm s. n.

Intrare: orizontalism
orizontalism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orizontalism
  • orizontalismul
  • orizontalismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • orizontalism
  • orizontalismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)