Definiția cu ID-ul 1350362:
Arhaisme și regionalisme
orgár, orgari, s.m. (reg.; înv.) Persoană care se ocupă cu tăbăcirea pieilor; tăbăcar. (Maram.). – Din oargă + suf. -ar (Frățilă).
orgár, orgari, s.m. (reg.; înv.) Persoană care se ocupă cu tăbăcirea pieilor; tăbăcar. (Maram.). – Din oargă + suf. -ar (Frățilă).