Definiția cu ID-ul 924582:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORDALÍE, ordalii, s. f. (În antichitate și în evul mediu) Probă cu caracter de tortură la care era supus un împricinat spre a i se dovedi vinovăția sau nevinovăția în fața așa-zisei justiții divine. Vrăjitorii erau... descoperiți prin ceea ce se numește ordalii. ȘEZ. XIX 69.