Definiția cu ID-ul 695726:
Enciclopedice
ORBONA (în mitologia romană), zeiță ocrotitoare a orfanilor și patroana sterilității. Era invocată pentru a o îndupleca să nu îngăduie moartea copiilor sau a părinților lor; la ea se rugau și părinții, care pierzându-și copiii își doreau alții. Numele ei vine de la lat. orbus „orfan”.