Definiția cu ID-ul 1381568:
Tezaur
OPĂIȚEL s. m. Numele a două plante erbacee: a) opaiț (II) (Melandryum pratense). cf. BRANDZA, FL. 185, BARCIANU, GHECESCU, FL. 112, alexi, w., enc. agr.; b) arsenic (Lychnis chalcedonica). cf. lm, ddrf, brandza, fl. 186, JAHRESBER. VIII, 164. – Pronunțat: -pă-i-. – PI.: opăiței. – Și: opaițel (șăineanu), opalițel (baronzi, l. 139, LM, BRANDZA, FL. 185, GHECESCU, Fl. 112, enc. agr.), opălițel (barcianu), opățel (enc. agk.) s. m. – Opaiț + suf. -el.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de DenisH
- acțiuni