Definiția cu ID-ul 1378987:
Tezaur
OPĂCIRE2 s. f. (Neobișnuit) Opacitate (1); întunecime. E probabil că această fugă, așa bine secundată de opăcirile atmosferei, se și operase în mare parte. odobescu, s. iii, 600. – pl.: opăciri. – De la opac1.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de DenisH
- acțiuni