Definiția cu ID-ul 545865:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OPÓR, opoare, s. n. (Reg.) Partea groasă a osiei, care intră în căpățâna roții; cerculeț de fier care se pune la capătul osiei spre a împiedica frecarea ei de roată. – Bg. opora, sb. upora.