Definiția cu ID-ul 18978:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ONOMATOPEE, onomatopee, s. f. Cuvânt care, prin elementele lui sonore, imită sunete, zgomote etc. din natură; cuvânt imitativ. [Pr.: -pe-e. – Pl. și onomatopei] – Din fr. onomatopée.