OMENI (-nesc) vb. tr. 1 A primi bine, cu omenie, cu cinste: împăratul porunci să-i omenească pe amîndoi ca pe niște mosafiri mari (ISP.) ¶ 2 A ospăta; îl îmbie să șază, ba-l și omeni cu mîncare și băutură (RET.); primi pe voinicul ca pe un oaspe și-l omeni nouă zile de-a rîndul (ISP.).