OMEGA s. n. sg. Numele ultimei litere a alfabetului grecesc, corespunzînd sunetului o. cf. POLIZU, DDRF, BARCIANU, ALEXI, W., ZANNE, P. v, 461. ◊ Expr. (A fi) alfa și omega v. alfa. ◊ De la alfa la omega v. alfa. ◊ (Cu sens neprecizat, în jocuri de copii) Hai, ...drumul și omega = șterge-o cît mai repede. cf. pamfile, S. iii, 95. – Din ngr. ω μεγα.