OLOREALĂ s. f. (Regional) Vînt ușor și neregulat; boare, adiere. Prin aceste locuri, curenții cei mai regulați se frîng și se fărîmă, dînd naștere unui vînt neregulat, care dacă este și slab se numește oloreală sau olorit de vînt. pamfile, a. r. 214. – Olori + suf. -eală.