Definiția cu ID-ul 1248889:
Regionalisme / arhaisme
OLECĂIT s. n. (Mold.) Olecăire. Mai pre urmă ... amînduror împăraților de plîns și de olecăit sfărîmare și risipă ... să tiu vie. CANTEMIR, HR. Etimologie: olecăi. Vezi și olecăi, olecăios, olecăire, olecăitură. Cf. g o i d, ol e c ă i r e, o l e c ă i t u r ă.