Definiția cu ID-ul 1378275:

Tezaur

OLECĂIOS, -OĂSĂ adj. (Învechit, rar) Tînguitor, jalnic, duios. Păseruica... cu olecăioase viersuri... cînta. cantemir, ist. 193. PI.: olecăioși, -oase. – Olecăi + suf. -os.