OLECUȘOARĂ adv. (Regional) Olecuță. cf. baronzi, l. 159. Cînd adorm olecușoarî Gîndurili mă omoarî. vasiliu, c. 124. ◊ loc. adj. Olecșoară de... = un pic de ... , puțin. Să pusă de zvîntă tot ce află, lăsînd numai în fundul oalei olecșoară de zamă. cătană, p. b. i, 93. – Și: olecșoară adv. – Oleacă + suf. -ușoară.