3 definiții pentru olecran
Explicative DEX
olecran sn [At: DN3 / Pl: ? / E: fr olécrâne] (Atm) Apofiză a extremității superioare a cubitusului, formând proeminența cotului.
OLECRAN s.n. (Anat.) Apofiză a extremității superioare a cubitusului, formînd proeminența cotului. [< fr. olécrâne, cf. gr. olene – cot, kranion – cap].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OLECRAN s. n. apofiză a extremității superioare a cubitusului, formând proeminența cotului. (< fr. olécrâne)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: olecran
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: MDN '08 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
olecransubstantiv neutru
- 1. Apofiză a extremității superioare a cubitusului, formând proeminența cotului. DN
etimologie:
- olécrâne DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.