OL (pl. oluri) sn. 1 Mold. Trans. Băn. 🏺 Oală de pămînt de formă cilindrică, lunguiață, mai strîmtă la mijloc: cînd începe a arde ~ul tare, broasca începe a sări (ȘEZ.) ¶ 2 Trans. Oaș. 🏺 Ulcior, cană de lut ¶ 3 ‡Canal, țeavă de scurgere făcut(ă) din olane: aducînd apă pe ~uri de departe (N.-COST.) [refăcut din pl. oale].