OIȚĂ s. f. I. Diminutiv (hipocoristic) al lui oaie. 1. cf. oaie (1). Cf. anon. car., budai-deleanu, lex., lb. Ce-ți pare mai blînd, mai plăpînd ca oițele? jipescu, o. 48. Ne-am calicit cu desăvîrșire: ...ba oițe, ba stupi, ba cai și boi s-au dus ca pe gura lupului! creangă, a. 114. Stăpînu-meu a pus de și-a tuns oițele. isPiREscu, l. 208. Oițele au pornit, Oițele-au flămînzit. teodorescu, p. p. 204. Strigă, strigă, să se strîngă Fetele din valea lungă Ca oițele la strungă. jarnîk-bîrseanu, d. 360, cf. 76. Oițele moarte Le-am topit pe toate. marian, sa. 44. Cînd a luat... oițele în samă, erau toate la număr. mera, l. b. 26, cf. diaconu, vr. 16, chest. v 77/51. ◊ (Regional) De-a oițele = numele unui joc de copii. cf. h iv 57. 2. fig. cf. oaie (2). cf. dosoftei, ps. 247/16. Tocmai cînd maica Rahila apropia suta de ani îi fu dat să crească pentru Domnul încă o oiță. GALACTION, O. 317. II. p. anal. 1. (Regional) Pată mică albă (rar neagră) care apare uneori pe unghiile degetelor de la mînă; noiță. cf. i. golescu, c., barcianu, pamfile, a. r. 253, com. pașca, com. din straja – rădăuți. 2. (Rar) Nouraș alburiu aducător de ploaie. Cf. șăineanu, barcianu, jahresber. viii, 154, CIȘMAN, FIZ. I, 558. III. 1. Nume dat mai multor păsări: a) (și în sintagma oiță îmbrobodită, băcescu, păs. 119) cinteză de iarnă (Fringilla montifringilla). cf. marian, o. I, 383, jahresber. XII, 139, TDRG, DOMRROWSKI, P. 131, BĂCESCU, PĂS. 118; b) scatiu (Fringilla carduelis spinus). cf. ȘĂINEANU, JAHRESBER. VIII, 154; c) codroș (Phoenicurus phoenicurus). dombrowski, p. 391, băcescu, păs, 118; d) sticlete (Carduelis elegans). cf. h iv 250; e) codobatură (Motacilla alba). băcescu, păs. 118, cf. alr i 1042/746, 896, 926; f) țiclete (Sitta europaea). băcescu, păs. 118. Compus: oiță-de-munte = Phoenicurus ochruros. băcescu, păs. 118. 2. (Bot.; mai ales la pl.) Nume dat mai multor plante: a) (și în sintagma oiță sălbatică, brandza, fl. 27) dedițel de pădure, dedițel sălbatic (Anemone silvestris). cf. candrea, f. 299; b) sisinei de munte (Anemone alpina). cf. GRECESCU, FL. 27, SIMIONESCU, FL. 110; c) floarea-paștilor (Anemone nemorosa). cf. BRANDZA, FL. 525, GRECESCU, FL. 26, BARCIANU, jahresber. viii, 154, alexi, w., tdrg; d) omeluțe (Anemone narcissiflora). panțu, pl.; e) dedițel (Anemone pulsatilla). ddrf, cf. șez. xv, 25. 3. (Bot.; regional) Pîinișoară (Russula lepida) (Someș Guruslău – Zălau). cf. Mat. dialect, i, 213. IV. (Regional; de obicei art., și la pl.) Numele unui dans popular (h ii 168, v 408, xiv 94, pamfile, j. ii, 36, 157, lexic beg. 61); horă (pîrvescu, c. 16, catanele, 127, varone, d. 120) și învîrtită (pîrvescu, c. 16); bîr-oiță (pamfile, j. iii, 9). – pl.: oițe. – Oaie + suf. -iță. Pentru II 2 cf. germ. Schäfchen, magh. bárányfelhő.