Definiția cu ID-ul 1380631:
Tezaur
OGĂRAR s. m. (Învechit, rar) Persoană care îngrijește de ogari. Țigancel[e] măturăreas[e], ...copoiari, ogărari, pimnicear[i] (a. 1701). iorga, s. d. v, 372. – Pl.: ogărari. – Ogar + suf. -ar.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de AlecsandraRI
- acțiuni