OGRĂZA s. f. (Regional) Colac care se dă la înmormîntare, peste sicriu, preotului, rudelor, vecinilor mortului etc. cf. FRÎNCU-CANDREA, M. 178. O muiere înrudită cu mortul... dă peste sicriu... preotului o traistă, merindarița, o lumină, un colac numit ogrăza. id. ib., cf. MARIAN, i. 293. – pl.:? – Etimologia necunoscută. cf. TDRG care îl pune in legătură cu slavon. огрыстн, scr. ogrizati „a mușca din ceva, a roade”.