Definiția cu ID-ul 1379853:
Tezaur
OGODINȚĂ s. f. (Învechit, rar) Plăcere, voie, plac. Deaca i-au murit femeaia și cuconii ș-au abătutu-ș tot gîndul și voia spre sporiul bunătățîlor și ogodinței lui D[u]mn[e]dzău. dosoftei, v. s. noiembrie 120r/22. – Ogodi1 + suf. -ință.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Ochian Maria Teodora
- acțiuni