ODOS s. n. (Bot.; regional) 1. Numele a două specii de ovăz sălbatic (Avena fatua și Avena strigosa). cf. klein, d. 231. Iară gozurile și golgotinele, de care mai cu seamă trebuie plivite și curățite holdele, sînt açeastea: ...neghina, odosul, holbura. economia, 47/3, cf. lb, lm, șăineanu, brandza, fl. 490, damé, t. 186, grecescu, fl. 613, alexi, w. Lelea seceră secară, Năframa-i arde cu pară. Lelea seceră odos, Năframa-i arde pe dos. mîndrescu, l. p. 92, cf. h x 354. Frunză verde de odos, El la maica sa s-a-ntors. reteganul, tr. 25, cf. jahresber. vi, 57, arh. folk. v, 144,173, Mat. dialect, i, 263. 2. Zizanie (Lolium perenne). brandza, fl. 503, cf. grecescu, fl. 639, alr ii/235. 3. Obsigă (Bromus secalinus). barcianu. – pl.: (rar) odoase. polizu. – Din magh. vadósz.