Definiția cu ID-ul 578289:
Enciclopedice
ODOBEȘTI 1. Piemontul ~, unitate piemontană situată în zona de contact a Subcarpaților Vrancei cu câmpia Siretului Inferior, la S de valea Putnei. Are formă plană, cu ușoară înclinare către ESE, cu înălțimi cuprinse între 200 și 350 m. Alcătuit din pietrișuri, nisipuri, argile loessoide ș.a. Plantații de viță de vie. 2. Oraș în jud. Vrancea, pe stg. râului Milcov, la 12 km SE de Măgura Odobeștilor; 8.156 loc. (2003). Stație finală de c. f. Nod rutier. Ind. confecțiilor, de prelucr. a lemnului (mobilă, butoaie), materiale ceramice și alim. (băuturi alcoolice, panificație). Important centru viticol și de vinificație. Cramă. Stațiune de cercetare și de producție viniviticolă. Muzeul Viticulturii. Din sec. 15 se dezvoltă ca centru viticol; consemnat ca târg în 1785 și ca oraș (comună urbană) în 1861. A suferit de pe urma cutremurelor din 14 oct. 1802, 10 nov. 1940 și 4 mart. 1977. Ruinele cetății Crăciuna de pe Dealul Șarba (sec 15); bisericile Vovidenia (1670-1680, refăcută în anii 1780-1795), Sf. Gheorghe (ante 1708), Nașterea Maicii Domnului (1732), Sf. Nicolae (1759, reparată în 1936), Sf. Ilie (1777); biserică catolică (sec. 18). 3. Com. în jud. Dâmbovița, situată în Câmpia Titu, pe râul Șuța, 5.049 loc. (2003). Centru de ceramică ornamentală și de uz casnic. Bisericile Adormirea Maicii Domnului (1830-1833), Sf. Cuvioasa Parascheva (1830-1835) și Sf. Nicolae (1852), în satele O., Crovu și Brâncoveanu.