opțiuni

3 intrări

7 definiții

Explicative DEX

odârnire sf [At: DLR / Pl: ~ri / E: odârni] (Reg) 1 Pierdere a energiei fizice. 2 Lipsă de vigoare.

odârli v vz odârni

odârni [At: IOVESCU, N. 133 / V: ~rli / Pzi: ~nesc / E: srb odrenuti] 1 vt (Ban; Olt; c.i. puiul unui animal) A înțărca. 2 vi (Reg; rar) A-i fi foarte foame. 3 vi (Reg; rar) A fî foarte obosit. 4 vr (Reg; îf odârli) A-și pierde vigoarea și prospețimea Si: a se jigări, a se sfriji.

odârnit, ~ă a [At: DLR / Pl: ~iți, ~e / E: odârni] (Reg) 1 Înțărcat2. 2 Lipsit de energie fizică. 3 Lipsit de vigoare.

odîrnésc v. intr. (sîrb. odrenuti). Vest. Înțarc. Fig. Nu maĭ pot de foame saŭ de osteneală. V. dăhulez, sfrejesc și ocîrjesc.

Etimologice

odîrni (-nesc, -it), vb. – (Olt.) A înțărca. Sb. odrenuti „a alunga” (Candrea).

Regionalisme / arhaisme

odârni, odârnesc, vb. IV (reg.) 1. a înțărca. 2. a fi sleit de foame și de oboseală.

Intrare: odârnire
odârnire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: odârni
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • odârni
  • odârnire
  • odârnit
  • odârnitu‑
  • odârnind
  • odârnindu‑
 singular plural
  • odârnește
  • odârniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • odârnesc
 (să)
  • odârnesc
  • odârneam
  • odârnii
  • odârnisem
a II-a (tu)
  • odârnești
 (să)
  • odârnești
  • odârneai
  • odârniși
  • odârniseși
a III-a (el, ea)
  • odârnește
 (să)
  • odârnească
  • odârnea
  • odârni
  • odârnise
plural I (noi)
  • odârnim
 (să)
  • odârnim
  • odârneam
  • odârnirăm
  • odârniserăm
  • odârnisem
a II-a (voi)
  • odârniți
 (să)
  • odârniți
  • odârneați
  • odârnirăți
  • odârniserăți
  • odârniseți
a III-a (ei, ele)
  • odârnesc
 (să)
  • odârnească
  • odârneau
  • odârniră
  • odârniseră
odârli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: odârnit
odârnit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • odârnit
  • odârnitul
  • odârnitu‑
  • odârnită
  • odârnita
plural
  • odârniți
  • odârniții
  • odârnite
  • odârnitele
genitiv-dativ singular
  • odârnit
  • odârnitului
  • odârnite
  • odârnitei
plural
  • odârniți
  • odârniților
  • odârnite
  • odârnitelor
vocativ singular — —
plural — —
odârnire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • odârnire
  • odârnirea
plural
  • odârniri
  • odârnirile
genitiv-dativ singular
  • odârniri
  • odârnirii
plural
  • odârniri
  • odârnirilor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)