OCULT, -Ă, oculți, -te, adj. 1. Care aparține ocultismului, privitor la ocultism, de ocultism; ocultist (2), ocultistic (1). ** Științe oculte = doctrine și practici prezentând un caracter ezoteric și care au ca obiect fenomene tainice, supranaturale inaccesibile cunoașterii obișnuite. 2. Ascuns², tainic, misterios. ♦ (Adverbial) Pe ascuns¹, în taină. – Din fr. occulte.