Definiția cu ID-ul 1378812:
Tezaur
OCULA vb. I. Tranz. (Ȋnvechit, Tansilv.; complementul indicǎ un pom, o plantǎ etc.) A altoi. Cf. gheție, r. m., barcianu, alexi w. Am oculat vara sub coajă puieți de 2 ani. comșa, n. z. 48, cf. alr i 976/385. – Prez. ind.: oculez. – Din lat. oculare. Cf. germ. okulieren.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de ClaudiaGeorgiana
- acțiuni