2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

oceli1 vr [At: TODORAN, GL. / Pzi: ~lesc / E: nct] (Reg) A se mânia.

oceli2 vr [At: TODORAN, GL. / Pzi: ~lesc / E: ns cf celi] (Trs; d. flori) A se ofili.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ocelí, ocelésc, vb. IV (reg.) 1. a se mânia. 2. a începe să se usuce.

Intrare: ocelit
ocelit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocelit
  • ocelitul
  • ocelitu‑
  • oceli
  • ocelita
plural
  • oceliți
  • oceliții
  • ocelite
  • ocelitele
genitiv-dativ singular
  • ocelit
  • ocelitului
  • ocelite
  • ocelitei
plural
  • oceliți
  • oceliților
  • ocelite
  • ocelitelor
vocativ singular
plural
Intrare: oceli (verb)
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oceli
  • ocelire
  • ocelit
  • ocelitu‑
  • ocelind
  • ocelindu‑
singular plural
  • ocelește
  • oceliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ocelesc
(să)
  • ocelesc
  • oceleam
  • ocelii
  • ocelisem
a II-a (tu)
  • ocelești
(să)
  • ocelești
  • oceleai
  • oceliși
  • oceliseși
a III-a (el, ea)
  • ocelește
(să)
  • ocelească
  • ocelea
  • oceli
  • ocelise
plural I (noi)
  • ocelim
(să)
  • ocelim
  • oceleam
  • ocelirăm
  • oceliserăm
  • ocelisem
a II-a (voi)
  • oceliți
(să)
  • oceliți
  • oceleați
  • ocelirăți
  • oceliserăți
  • oceliseți
a III-a (ei, ele)
  • ocelesc
(să)
  • ocelească
  • oceleau
  • oceli
  • oceliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)