OCCIDENT s. n. (În opoziție cu orient) Unul dintre cele patru puncte cardinale, situat în direcția în care apune soarele; apus, vest; p. ext. spațiul geografic din apusul Europei; nume generic pentru țările sau popoarele din acest spațiu. Apusul este punctul unde apune [soarele]... (vest, occident). genilie, g. 66/29, cf. ROMANO, B. I, 38/4, STAMATI, D., ARISTIA, PLUT., POLIZU, DDRF, ȘĂINEANU, BARCIANU, ALEXI, W.,scriban, d. Normalizarea comerțului internațional este un deziderat de seamă al cercurilor de afaceri din occidentul Europei. contemp. 1954, nr. 384, 6/5. – Și: (învechit) ocident s. n. stamati, f. 145/8, laurian, m. iv, 201/21. – Din fr. occident, lat. occidens, -ntis.