Definiția cu ID-ul 1379150:
Tezaur
OBROCIRE s. f. (Regional) Acțiunea de a obroci1 și rezultatul ei. 1. Fermecare, vrăjire. cf. polizu. 2. Prevestire, prezicere (a zilelor bune sau rele). Cf. șăineanu, barcianu. – v. obroci1.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de catalinageorgescu14
- acțiuni