Definiția cu ID-ul 1366769:
Explicative DEX
OBROCI (-ocesc) vb. tr. A zăpăci, a năuci, a buimăci prin farmece: cine dracul te-a mai obrocit pînă într’atît, încît să visezi deștept? (ISP.); cine știe ce babă l-a obrocit (FIL.) [srb. obručiti „a da de rușine”].