obréjă, obreje, s.f. Pantă, deal. ■ (top.) La Obreja, deal în Bârsana, Nănești, Rozavlea, Săcel; top. în Dămăcușeni, descoperire arheologică (epoca bronzului). ■ (onom.) Obreja, Obrejan, nume de familie în jud. Maram. – Din sl. (srb.) obrežje „mal, chei” (Scriban, DER, MDA).