opțiuni

2 intrări

9 definiții

Explicative DEX

obrază sf [At: ȘĂINEANU / Pl: ~ze / E: obraz] (Reg) Ochelari de cai.

obrăza v vz obrăzi

obrăzi [At: CORESI, EV. 547 / V: (înv) ~zui, (cscj) ~za / Pzi: ~zesc / E: obraz] 1 vr (Înv) A se face de râs. 2 vt (Îvr) A certa. 3 vr (Reg) A se supăra.

obrăzui3 v vz obrăzi

A OBRĂZA ~esc tranz. fam. (persoane) A trata cu observații moralizatoare; a probozi; a dojeni; a mustra. [Sil. -bră-] /Din obraz

obrază f. bucățica de piele ce se pune pe ochii calului spre a nu vedea alături.

obráză f., pl. e (d. obraz). Pl. Ochelarĭ la caĭ.

Regionalisme / arhaisme

obrază, obraze, s.f. (reg.) ochelari de cai.

obrăzi, obrăzesc, vb. IV (înv.) a se face de ocară; a certa, a ocărî; a se supăra.

Intrare: obrază
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obrază
  • obraza
plural
  • obraze
  • obrazele
genitiv-dativ singular
  • obraze
  • obrazei
plural
  • obraze
  • obrazelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: obrăzi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • obrăzi
  • obrăzire
  • obrăzit
  • obrăzitu‑
  • obrăzind
  • obrăzindu‑
 singular plural
  • obrăzește
  • obrăziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • obrăzesc
 (să)
  • obrăzesc
  • obrăzeam
  • obrăzii
  • obrăzisem
a II-a (tu)
  • obrăzești
 (să)
  • obrăzești
  • obrăzeai
  • obrăziși
  • obrăziseși
a III-a (el, ea)
  • obrăzește
 (să)
  • obrăzească
  • obrăzea
  • obrăzi
  • obrăzise
plural I (noi)
  • obrăzim
 (să)
  • obrăzim
  • obrăzeam
  • obrăzirăm
  • obrăziserăm
  • obrăzisem
a II-a (voi)
  • obrăziți
 (să)
  • obrăziți
  • obrăzeați
  • obrăzirăți
  • obrăziserăți
  • obrăziseți
a III-a (ei, ele)
  • obrăzesc
 (să)
  • obrăzească
  • obrăzeau
  • obrăziră
  • obrăziseră
obrăza
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)