Definiția cu ID-ul 504041:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

obosí (obosésc, obosít), vb. – A se osteni, a se plictisi, a i se urî de... Sb., slov. obositi „a ajunge desculț”, din sl. bosi „desculț” (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 221; Tiktin; Pușcariu, Lr., 282). În Olt. și Munt. (ALR, I, 102); în Mold. este preferat osteni.Der. oboseală, s. f. (osteneală); obositor, adj. (care obosește).