Definiția cu ID-ul 1357872:

Tezaur

OBLIGEA s. f. Plantă erbacee cu miros plăcut, cu frunze liniare lungi și cu flori gălbui, care crește pe marginea apelor; se întrebuințează în medicină; (regional) calm, spetează, spetează-pestriță, spetează-tărcată, trestie-mirositoare (Acorus calamus). cf. DAME, T. 185, BIANU, D. S., SIMIONESCU, FL. 278, VOICULESCU, L. Rădăcini de plante medicinale sălbatice: ...obligeană. NOM. MIN. I, 7. – pl.: obligene. – Și: abligea s. f. CADE. – Etimologia necunoscută.