Definiția cu ID-ul 1359065:

Tezaur

OBLAȚIUNE s. f. (Neobișnuit) Jertfă adusă unei divinități. v. ofrandă. Datina d-a aduce din fructe ș-animale Spre-a le-nchina de sacre l-altar în holocaust, Oblațiuni, ofrande. heliade, o. i, 388. – pl.: oblațiuni. – Din fr. oblation.