4 definiții pentru obijduitoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OBIJDUITÓR, -OÁRE, obijduitori, -oare, s. m. și f. (Înv.) Asupritor, împilător. [Pr.: -du-i-] – Obijdui + suf. -tor.

OBIJDUITÓR, -OÁRE, obijduitori, -oare, s. m. și f. (Înv.) Asupritor, împilător. [Pr.: -du-i-] – Obijdui + suf. -tor.

OBIJDUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și adverbial pop. Care obijduiește; care lezează demnitatea cuiva; jignitor; ofensator. [Sil. -du-i-] /a obijdui + suf. ~tor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

obijduitoáre (înv.) (-du-i-) s. f., g.-d. art. obijduitoárei; pl. obijduitoáre

obijduitoáre s. f. (sil. -du-i-), g.-d. art. obijduitoárei; pl. obijduitoáre

Intrare: obijduitoare
  • silabație: -du-i- info
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obijduitoare
  • obijduitoarea
plural
  • obijduitoare
  • obijduitoarele
genitiv-dativ singular
  • obijduitoare
  • obijduitoarei
plural
  • obijduitoare
  • obijduitoarelor
vocativ singular
  • obijduitoare
  • obijduitoareo
plural
  • obijduitoarelor

obijduitor, -oare obijduitoare

etimologie:

  • Obijdui + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09