Definiția cu ID-ul 1357835:
Tezaur
OBIECȚIONA vb. I. tranz. (Rar) A obiecta. cf. IORDAN, L. R. A. 234, id. L.R. 462. – Pronunțat: -bi-ec-. – prez. ind.: obiecționez. – v. obiecțiune.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Nicoleta-Emilia
- acțiuni