7 definiții pentru obicină obâcină


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

obicină sf [At: VARLAAM, C. 67 / V: obâci~ / P: o-bi~ / Pl: ~ne / E: bg обично] 1-3 Obicei (1, 3-4). 4 Lege. 5-6 Obicei (6-7). 7 Tabiet. 8 (Înv) Impozit.

obícĭnă f., pl. e (vsl. obyčinŭ, obișnuit). L. V. Obiceĭ.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OBÍCINĂ s. v. deprindere, obicei, obișnuință.

obicină s. v. DEPRINDERE. OBICEI. OBIȘNUINȚĂ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

obicínă, obicíni, s.f. (înv.) 1. obicei. 2. practică religioasă, ritual.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

obícină, obicine s. f. (Înv.) Obicei. ♦ Practică religioasă, ritual. – Din bg. obicino.

Intrare: obicină
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obici
  • obicina
plural
  • obicini
  • obicinile
genitiv-dativ singular
  • obicini
  • obicinii
plural
  • obicini
  • obicinilor
vocativ singular
plural
obâcină
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.