obiálă, obiele, (obdeală, obeală), s.f. 1. Bucată de material textil cu care se înfășoară picioarele înainte de a încălța opincile; cârpă. 2. (fig.) Un lucru de nimic, fără preț, fără valoare: „Fost-am om, n-am fost obdeală” (Calendar, 1980: 460). ■ (onom.) Obdeală, poreclă frecventă în Maram. – Din sl. (bg.) objalo (DEX, MDA).