OBERLIHT, oberlihturi, s. n. Porțiune dintr-o fereastră sau dintr-o ușă, situată deasupra cercevelelor sau a canaturilor mobile, avînd deschidere separată, care servește la iluminarea și la aerisirea interiorului. ♦ Geam așezat orizontal în tavan, spre a lumina o încăpere întunecoasă.