Definiția cu ID-ul 1360671:
Tezaur
NĂZAR s. n. (Regional) Năzărire, viziune; teamă, spaimă; nărav (2). Cf. ddrf, gheție, R. m., BARCIANU, SCRIBAN, D., CONV. LIT. XLIV, 1004. ◊ Loc. adj. Cu nazar = (despre cai) fricos, sperios; cu nărav. Cf. gheție, r. m., șio ii1, 271. Cal cu năzar. scriban, d. – Pl.: năzaruri. – Și: nazar s. n. – Postverbal al lui năzări.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Eliade Rebeca
- acțiuni