Definiția cu ID-ul 1357559:
Tezaur
NĂVĂLITURĂ s. f. (Învechit, rar) Năvală (I 1); atac, invazie. Cu năvăliturile nepriiatinului adease stropșiți fiind, nu cu bunăvoia lor li-au căutat a fugi. cantemir, hr. 415. – Pl.: năvălituri. – Năvăli + suf. -tură.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Eliade Rebeca
- acțiuni