NĂVĂDIRE s. f. Acțiunea de a năvădi (2) și rezultatul ei; năvădeală, năvădit, (rar) năvăditură. Acum cînd cunoaștem ițele și spata, să vedem cum se face nevedirea, nividirea, năvădirea. pamfile, i. c. 269. Nevedirea este o operație de repartiție a urzelii la două sau mai multe ițe. ionescu-muscel, țes. 161, cf. 172, 175. Prin fiecare coclete să dă cîte un fir ce să cheamă năvădire. șez. viii, 147. – pl.: năvădiri. – Și: (regional) nevedire, nividire s. f. – v. năvădi.