Definiția cu ID-ul 1248774:
Arhaisme și regionalisme
NĂSTĂVIRE s. f. (ȚR.) Îndrumare, povățuire. Prin năstăvirea sa au adunat prin noroi pre ucenicii săi ca să le îngroape pe tine. M 1780 aug., I22v, col. II. Etimologie: năstăvi. Vezi și năstav, nastavnic. Cf. n ă s t a v.