Definiția cu ID-ul 1356891:

Tezaur

NĂPRA s. f. (Prin Transilv.) Îmbrăcăminte; p. restr. costum, rochie. Cf. t. papahagi, c. l. Năpraua ta aia nouă Am visat-o ruptă-n două. Mat. folk. 297. – Și: năpra s. f. tdrg. – Din scr. naprava.