Definiția cu ID-ul 1355457:
Tezaur
NĂPLĂIT, -Ă adj. (Regional) Sufocant, înnăbușitor; care dă coșmaruri. O iazmă de vis năplăit. popa, v. 241. – pl.: năplăiți, -te. – v. năplăi.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Ciobotaru Andreea
- acțiuni