Definiția cu ID-ul 1355456:
Tezaur
NĂPLĂIRE s. f. (Regional) Acțiunea de a (se) năplăi și rezultatul ei; sufocare. cf. pontbriant, d., lm. ♦ Coșmar. Năplăire la somn. pontbriant, d., cf. ddrf, barcianu, alexi, w. – pl.: năplăiri. – v. năplăi.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Ciobotaru Andreea
- acțiuni