Definiția cu ID-ul 881872:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NĂIMITOR, năimitori, s. m. (Înv.) Persoană care angajează pe cineya pentru o muncă (temporară). ♦ Persoană angajată cu plată pentru a efectua o muncă (temporară). [Pr.: nă-i-] – Năimi + suf. -tor.