Definiția cu ID-ul 1357815:
Tezaur
NĂGLAG s. n. (Prin Transilv. și Bucov.) Pămînt galben. Cf. chest. ii 86/233, 275, 288, 314, 331, 139/330. Bate [casa] cu năglac. alr ii/i h 239/235. – Și: năglac, năglad (coman, gl., chest. ii 86/314), năglaj (chest. ii 86/331, 139/330, Mat. DIALECT. I, 82) s. n. – Etimologia necunoscută. Cf. năglod.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Artemys
- acțiuni